Lungimea drumurilor asfaltate a crescut cu 1.638 kilometri în 2018 comparativ cu anul anterior, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), în timp ce numărul drumurilor pietruite şi de pământ a scăzut cu peste 1.500 kilometri.
Mai mult, creşterea puternică a venit în mediul rural, unde exista şi cea mai mare nevoie de drumuri asfaltate. Spre exemplu, numărul drumurilor comunale asfaltate a crescut cu aproape 1.100 kilometri, în timp ce consiliile judeţene au asfaltat aproape 600 de kilometri.
În fapt, cei peste 1.500 de kilometri care au trecut de la piatră la asfalt reprezintă marea realizare a diferitelor programe, gen PNDL, fala şi mândria actualei puteri. Ei reprezintă o relativă modernizare a puţin peste 1% din reţeaua naţională de drumuri.
Centrul ţării atrage cele mai multe investiţii
Pe regiuni, cea mai mare creştere a reţelei de drumuri a fost înregistrată în regiunea de dezvoltare Centru (judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu) unde reţeaua de drumuri a câştigat 107 kilometri. La polul opus, în regiunea Vest (Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş), reţeaua a scăzut cu 27 de kilometri.
Cele mai mici creşteri au fost înregistrate în regiunile Sud-Muntenia (Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman) şi Nord-Est (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui), cu o creştere de numai doi kilometri – valoarea reprezintă doar extinderea reţelei totale, care include şi drumurile de pământ şi cele asfaltate, iar dacă unul de pământ a fost asfaltat, acest lucru nu este înregistrat ca creştere a reţelei totale.
Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte REALITATEADEDAMBOVITA.NET pe FACEBOOK
