Un nou avertisment ne dă fiori reci: România și Bulgaria au devenit ținte sigure pentru companiile care exportă produse tratate cu substanțe periculoase. Surse Realitatea PLUS susțin chiar că anumite fructe, precum ananasul, conțin formaldehidă. Consumăm otravă de la raft, iar asta pentru că produsele care trec prin portul belgian Anvers nu mai sunt controlate ca altădată și nu mai sunt oprite atunci când sunt descoperite nereguli. Iar pentru marii producători de fructe și legume din Statele Unite, Turcia sau Grecia, aceste controale sunt ca picătură într-un ocean, iar profiturile lor nu sunt afectate. Jurnaliștii Realitatea PLUS au cerut autorităților din portul Anvers rapoartele pentru anii 2020-2022, însă până la această oră nu am primit niciun răspuns. 

 

Zicala „Ești ceea ce mănânci!” pare să fi ajuns un adevărat blestem. Supermarketurile și piețele sunt pline ochi de fructe și legume care vin de peste Ocean, prin portul Anvers, cel mai mare în ceea ce privește tranzitul acestor produse din Europa. Aspectul ne convinge din prima, iar prețurile, de cele mai multe ori accesibile, ne conving să plecăm acasă cu plase întregi de produse.

Produsele intră prin aproximativ 230 de puncte de inspecție și frontieră și prin laboaratoare pentru analize sanitar-veterinare, în care s-au investit peste 15 milioane de euro numai în ultimii doi ani. Și, în ciuda acestui fapt, sfârșim prin a consuma otravă curată. Iar asta pentru că produsele sunt tratate cu substanțe periculoase, despre care abia dacă am auzit vreodată.

Am vrut și noi să vedem cum sunt verificate produsele care ajung pe mese. Jurnalistul Realitatea PLUS, Ionela Arcanu, a ajuns într-unul dintre cele mai fierbinți puncte de intrare în țară, în Portul Constanța, pentru a vedea cum decurge un control asupra produselor.

„Fiecare expeditor de marfa frcute si legume in Romania este supus controalelor in frontiera pentru pesticide”, spune Tudor Stere, DSVSA Constanta.

Reporter: Sa zicem ca intr-o zi inTra 20 de TIR-uri in tara, cate dintre ele sunt verificate?

Tudor Stere: Deci, daca sunt pe controale comunitare, cum am mai spus, e pe procent 5-10-20-50%. Dacă sunt pe controale in cadrul programelor strategice, aici avem in functie de expeditor. Daca e un expeditor nou, obligatoriu trece la controlul la frontiera. 

Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor susține că verificări există și că se fac permanent, atât în piețe, cât și în marile magazine.

„Îi asigur pe consumatorii de pe teritoriul României că ceea ce consumă din punct de vedere sanitar-veterinar, ceea ce achiziționează din unități autorizate și înregistrate sanitar-veterinar sunt produse sigure”, a afirmat Alexandru Bociu, președintele ANSVSA.

Ba mai mult, ne mândrim cu faptul că suntem printre singurele țări din Uniunea Europeană care recoltează cele mai multe probe pe care le lucrează pentru analize.

Nici ananasul dulce-acrișor nu a scăpat de controale. Producția globală a crescut cu aproape 50% din 1998. Două multinaționale din SUA domină comerțul, iar trei sferturi din ananasul de pe rafturile magazinelor europene provine acum din Costa Rica și Ghana. În momentul actual, fructele se găsesc la prețuri accesibile în toate supermarketurile. Însă nu întâmplător.

În mai multe teste făcute de autoritățile din Belgia în 2019 pe fructul importat din cele două țări, s-a constatat că mai multe probe conțineau ometoat și etefon. Pe scurt: un insecticid folosit pentru combaterea acarienilor și un regulator de creștere. Din acest motiv, fructul nu a ajuns în supermarketuri. Următoarele verificări au fost făcute doar în teorie, iar, în practică, nu au fost luate măsuri pentru blocarea produselor cu probleme.

Surse Realitatea PLUS susțin că ananasul care ajunge în magazine și pe care îl cumpărăm uneori chiar și la jumătate de preț conține inclusiv formaldehidă, un gaz incolor cu miros puternic și înțepător, utilizat cel mai des în fabricarea materialelor de construcție, a produselor textile și chiar a încălțămintei. Iar cancerul și leucemia vin mână în mână cu substanța-fantomă.

Potrivit PAN Europe, utilizarea pesticidelor periculoase este în creștere, deoarece diverse insecte și plante devin rezistente la otravă. Drept urmare, fermierii străini pulverizează mai mult. În final, avertismentele și rechemările produselor ajung să nu se mai practice cu aceeași frevcență, pentru că interesul autorităților rămâne exportul masiv. Iar produsele otrăvite nu sunt aruncate în mare sau reținute, ci vin unde legislația permite. Comisia Europeană vrea să ia măsuri, pentru a reduce la jumătate utilizarea pesticidelor până în 2030. 

Articolul precedentAlexandra Păcuraru: Este cumplit războiul dintre noi, care are ca sursă primară războiul din noi
Articolul următorMembrii Sanitas Dâmbovița, în grevă japoneză