LEGILE JUSTIȚIEI: CE SOLICITĂ ROMÂNIEI SĂ ÎNCHEIE PROCESUL DE TRANSPUNERE A RECOMANDĂRILOR COMISIEI DE LA VENEȚIA

România ar trebui să încheie procesul inițiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneția privind legile justiției și să-și accelereze eforturile pentru a asigura consultări publice efective înainte de adoptarea legislației, recomandă Comisia Europeană în raportul său anual privind statul de drept în statele membre UE, prezentat miercuri.

De asemenea, deși s-au înregistrat unele progrese în acest domeniu, executivul UE îi recomandă țării noastre să continue eforturile pentru a asigura resurse umane adecvate pentru sistemul de justiție, ținând cont de standardele europene privind resursele pentru justiție.

O altă recomandare făcută țării noastre de Comisie este luarea de măsuri, în special la nivel operațional, pentru a asigura investigarea eficientă și punerea sub acuzare penală a infracțiunilor din sistemul judiciar, printre care actele de corupție, luând în calcul standardele europene. Executivul UE recunoaște însă că România a înregistrat unele progrese în această privință.

În plus, României i se recomandă să introducă reguli pentru membrii Parlamentului cu privire la activitate de lobby și să-și intensifice eforturile pentru a consolida regulile și mecanismele pentru sporirea independenței editoriale a serviciilor publice de presă ținând cont de standardele europene privind serviciile media publice, aspecte unde țara noastră nu a înregistrat niciun progres față de precedentul raport din 2023.

Comisia Europeană mai sfătuiește autoritățile de la București să avanseze procesul pentru obținerea acreditării pentru două Institute Naționale privind Drepturile Omului, cu respectarea principiilor ONU de la Paris.

Raportul CE publicat miercuri arată că România a luat măsuri pentru a finaliza procesul inițiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneția în legătură cu legile justiției, atenția fiind acum concentrată pe implementare.

''O serie de sancțiuni disciplinare impuse de Consiliul Superior al Magistraturii au fost anulate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, ceea ce arată că corectarea continuă să fie eficientă. Sunt în desfășurare eforturi pentru a asigura resurse umane adecvate pentru sistemul de justiție, deși pentru moment încă există o serie de locuri vacante care ar putea, în timp, să afecteze calitatea și eficiența justiției. Au fost făcute eforturi pentru a îmbunătăți digitalizarea în interiorul sistemului de justiție. Câteva măsuri suplimentare au fost luate pentru a asigura implementarea efectivă a legilor justiției'', indică raportul publicat miercuri de executivul comunitar.

Documentul reține faptul că Strategia anticorupție pentru 2021-2025 rămâne pe drumul cel bun, iar autoritățile mențin un bilanț pozitiv în combaterea corupției, inclusiv cu privire la cazuri de corupție la nivel înalt. Totuși, răspunsul legislativ întârziat cu privire la statutul restricțiilor a continuat să aibă drept rezultat închiderea multor cazuri de corupție și anularea condamnărilor.

''Au fost luate măsuri suplimentare cu privire la sistemul de investigare și punere sub acuzare în cazul infracțiunilor de corupție din sistemul judiciar. O propunere de actualizare a cadrului de integritate a fost prezentată Ministerului Justiției, dar ea nu acoperă ușile batante. Agenția Națională de Integritate a continuat să lucreze eficient cu privire la conflictele de interese, declarațiile de avere și avertizorii de integritate'', indică raportul Comisiei Europene.

Pe de altă parte, documentul menționează că adoptarea legislației privind creșterea transparenței finanțării partidelor politice este în așteptare.

De asemenea, achizițiile publice rămân un domeniu cu grad de corupție ridicat și de aceea este unul prioritar, în prezent fiind luate măsuri pentru a identifica aspectele și procedurile care sunt cel mai predispuse la corupție, în cadrul achizițiilor publice.

''În pofida unui cadru juridic solid și a aplicării de penalități, unele partide politice și-au sporit finanțările către media private pentru publicitate politică. Cadrul juridic privind accesul la informație încă nu s-a îmbunătățit. Amenințările și cazurile de hărțuire contra jurnaliștilor rămân o problemă și presiunea comercială asupra independenței editoriale afectează activitatea jurnaliștilor'', mai indică raportul Comisiei Europene privind statul de drept în România.

La 15 septembrie 2023, în concordanță cu decizia din 2006 privind instituirea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), Comisia Europeană a închis în mod oficial MCV, întrucât România a îndeplinit în mod satisfăcător toate condiționalitățile și recomandările stabilite conform mecanismului. Monitorizarea continuă în cadrul raportului privind statul de drept, la fel ca pentru toate statele membre UE.

AGERPRES