Donald Trump afirmă că administrația sa verifică informațiile potrivit cărora Iranul ar depozita drone și rachete în Cuba. Președintele american a avertizat că armata Statelor Unite va acționa dacă aceste informații se confirmă. Întrebat de jurnaliști despre un presupus raport al serviciilor de informații, Trump a răspuns: „Dacă le au, și este foarte posibil să le aibă, ne vom ocupa de asta”.
Liderul de la Casa Albă a sugerat că în Cuba ar putea fi depozitate inclusiv rachete iraniene și a precizat că administrația sa „o investighează chiar acum”. Trump nu a prezentat fotografii, documente ale serviciilor de informații sau informații despre numărul, modelul ori locul în care s-ar afla presupusele echipamente.
Întrebarea care a provocat declarațiile a fost adresată de un jurnalist al unei publicații conservatoare, care a făcut referire la un raport ce nu fusese făcut public până atunci. Președintele a menționat că secretarul de stat Marco Rubio se afla într-o încăpere alăturată în timp ce răspundea întrebărilor, sugerând că subiectul se afla deja pe agenda Departamentului de Stat.
Până în acest moment, este confirmat doar faptul că Statele Unite verifică informațiile, nu și existența armamentului sau a unei amenințări imediate. Autoritățile cubaneze nu au comentat încă declarațiile președintelui american.
Criza Rachetelor din Cuba din 1962
În februarie 1962, guvernul american a impus Cubei un embargo financiar și comercial, care este în vigoare și în prezent. Măsura a fost luată ca reacție la apropierea Uniunii Sovietice de regimul condus de Fidel Castro.
În octombrie 1962, Statele Unite au descoperit în Cuba instalații destinate rachetelor nucleare sovietice. Timp de două săptămâni, lumea s-a aflat sub amenințarea unui război nuclear între cele două superputeri, până când negocierile au pus capăt Crizei Rachetelor din Cuba.
Noi sancțiuni împotriva regimului de la Havana
Declarațiile lui Donald Trump vin într-o perioadă în care presiunile asupra regimului cubanez sunt în creștere. Departamentul de Stat a anunțat includerea pe lista sancțiunilor a zece entități asociate regimului de la Havana, într-o inițiativă despre care a afirmat că urmărește limitarea „activităților nocive ale regimului cubanez”.
Printre entitățile vizate se numără Enetec S.A. și Coreydan S.A., companii care comercializează combustibili, precum și grupurile de firme Gecomex și Gemar. În luna iunie, sancțiunile îl vizaseră deja pe președintele cubanez Miguel Diaz-Canel, pe mai mulți membri ai familiei sale și pe colonelul Alejandro Castro Espin, fiul fostului dictator Raul Castro.
Alejandro Castro Espin este vizat și de un act de acuzare al Departamentului Justiției, în legătură cu doborârea, în 1996, a două avioane de mici dimensiuni pilotate de exilați cubanezi. Patru persoane au murit în acel atac.
Cuba acuză efectele blocadei energetice
Pe lângă embargoul care durează de peste șase decenii, administrația americană a instituit, de la începutul anului, și o blocadă energetică. Autoritățile cubaneze susțin că aceasta a contribuit la penele de curent care au afectat întreaga țară în acest an, cea mai recentă fiind înregistrată vinerea trecută.
O analiză Axios, citată de mai multe publicații, susține că regimul cubanez a introdus în dotare, începând din 2023, peste 300 de drone militare de origine rusă și iraniană. Potrivit analizei, forțele armate revoluționare iau în calcul folosirea acestor sisteme împotriva unor obiective americane, precum baza navală de la Guantánamo sau instalații din Key West.
Analiza avertizează că prezentarea dronelor înarmate drept mijloace defensive reprezintă mai degrabă o deformare a limbajului decât o interpretare conformă doctrinei militare obișnuite. Totodată, se arată că desfășurarea acestor sisteme ar fi rezultatul mai multor ani de planificare, nu un răspuns improvizat la tensiunile recente dintre Cuba și Statele Unite.
