Planul urbanistic aprobat de Consiliul Local Moroeni prevede că, pe o suprafaţă de 10 hectare, vor fi ridicate mai multe imobile, iar primarul susţine că ar fi vorba şi despre hoteluri şi pensiuni, mai mulţi investitori vrând să vină în zonă.
Aceştia vor construi inclusiv o staţie de epurare.
Eliberarea autorizaţiei pentru construcţia unui complex rezidenţial în Munţii Bucegi, zona Piatra Arsă, a adus, în luna septembrie două proteste pe platoul Bucegilor. Activiştii de mediu, iubitori de munte și parlamentari, au făcut un lanț uman în zona în care s-a drumul construcțiilor.
Un investitor a obţinut autorizaţie de construire pentru prima casă de vacanţă şi drumul de acces aferent în zona înaltă a Bucegilor după ce autorităţile au aprobat dezvoltarea unui complex rezidenţial, turistic şi de agrement pe 10 hectare, în apropiere de cabana Piatra Arsă, activiştii de mediu avertizând că muntele va fi astfel distrus.
Parcul Nataral Bucegi, în care se află Babele și Sfinxul, este arie protejată, aflată în grijă Romsilva, cu peste 32.000 de hectare, întinse pe raza a trei judeţe – Dâmboviţa, Prahova şi Braşov.
Decizia ca pe 10 hectare să se poate construi, în scop turistic, a stârnit revolta multor iubitori de natură. Mai mulți iubitori ai muntelui, printre care se află, jurnaliști, oameni de rând dar și parlamentari, vor să blocheze orice lucrări în zonă.PÎn acest sens, parlamentarii USR Allen Coliban, Mihai Goţiu şi Dumitru Lupescu au depus plângeri prealabile către Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Dâmboviţa, Consiliul local (CL) şi Primăria Comunei Moroieni, prin care solicită revocarea deciziilor de mediu şi a deciziilor de încadrare care au stat la bază eliberării autorizaţiilor de construire pentru drum şi pentru casele de vacanţă, precum şi a autorizaţiilor de construire în sine.
Zonă de dezvoltare durabilă
În motivarea plângerilor se arată că nu au fost îndeplinite numeroase obligaţii legale: lipsa evaluărilor de mediu, încălcarea interdicţiei de fragmentare a proiectelor, lipsa avizelor necesare de la Ministerul Culturii, Consiliul Judeţean Dâmboviţa, Administraţia Parcului Natural Bucegi, Academia Română – Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, a studiului geotehnic şi a consultării reale a publicului.
Parlamentarii se tem că după prima casă de vacanţă vor urma altele, iar afacerile imobiliare în zona protejată vor înflori.
„Acel loc în care se construieşte este în Parcul Natural Bucegi, parc ce deţine 60% din suprafaţa comunei. Domnul respectiv este proprietar. Are autoritzaţie, aviz, tot ce trebuie. Este vorba de o societate din Bucureşti. Din 2007 este avizat Planul Urbanistic General. Acolo este zonă de dezvoltare durabilă. În 2012 dumnealui şi-a făcut un PUZ şi de atunci şi-a obţinut avizul de la Mediu, de la Parc, de peste tot. Avizul este dat chiar şi de la Parcul Natural Bucegi”, a declarat primarul comunei Moroieni, Mihai Laurenţiu Moraru.
Horia Iuncu, directorul Parcului Natural Bucegi, afirmă că toate construcţiile vor trebui să ţină cont de arhitectura locală, fără geamuri termopan şi culori stridente și că toate avizele necesare începerii construției au fost luate.
„Zona este zonă de dezvoltare durabilă aprobată în 2011 prin Hotărâre de Guvern. Dumnealor au un PUZ aprobat, o documentație aprobată de către APM Dâmbovița în 2012. Din partea Administrației Parcului el are un aviz de construire în baza unor documente aprobate anterior. În momentul când a venit la noi pentru clădire și pentru drum avea documentele necesare care pe noi ne obligau să îi dăm avizul pentru această casă de vacanță și pentru drumul de acces. Totul este în regulă”, a spus Horia Iuncu.
