Prima zi de Paște, cunoscută și ca Ziua Învierii Mântuitorului, este sărbătorită ca o perioadă de mare bucurie, similară cu aceea pe care au trăit-o apostolii când l-au văzut pe Iisus Hristos înviat.
De la Ziua Învierii și până la Înălțarea Domnului, care durează 40 de zile, creștinii se vor saluta cu „Hristos a Înviat! Adevărat a Înviat!”
Citeşte şi URĂRI DE PAŞTE 2022: Mesaje și felicitări de Învierea Domnului. Transmite un gând bun celor dragi de Sărbători
Prima zi de Paşte vine cu o serie de tradiţii şi obiceiuri de care credincioșii ar trebui să țină cont.
Ziua Învierii Mântuitorului. Tradiții din duminica Învierii
Duminică dimineaţa, există tradiţia ca toţi membrii familiei să se spele pe faţă cu apă neîncepută, luată dintr-un izvor, în care se pune un ou roşu şi un ban de argint: să fie sănătoşi şi cu faţa frumoasă, argintul simbolizând, de asemenea, şi noroc la bani.
De Paşti, spun preoţii, nimeni nu trebuie să fie trist, nimeni nu trebuie să plângă. În zilele de Paști, bucuria trebuie să fie predominantă.
Ziua Învierii Mântuitorului. Lumânarea Învierii, luată de la biserică, se păstrează în casă pentru a fi la îndemână când apar necazuri
De asemenea, tradiţia spune să te înnoieşti în această perioadă deoarece îţi aduce noroc. În duminica Învierii purtarea unor haine noi semnifică purificarea corpului şi a sufletului.
În trecut, fetele şi flăcăii obişnuiau, în dimineaţa primei zile de Paşte, înainte de răsăritul soarelui şi fără să fie văzuţi de nimeni, să se scalde într-o apă curgătoare, pentru a fi sănătoşi, harnici şi iubiţi.
În dimineaţa de Paşte e bine să priveşti prima dată într-o cofă cu apă neîncepută. Se spune că vei avea vederea bună în restul anului.
Ziua Învierii Mântuitorului. În Transilvania, fetele se spălau cu apă de la moară
În unele părţi din Transilvania, în ziua de Paşte, fetele se spălau cu apă de la moară, de pe roata morii, să fie frumoase. Tot prin aceste locuri feciorii ţineau toaca pe un deal şi o păzeau zi şi noapte. Alţii se străduiau să o fure. Dacă o furau, feciorii trebuiau să dea bani grei pentru răscumpărare.
Ziua Învierii Mântuitorului. La masa de Paște e bine să mănânci mai întâi un ou
Un alt obicei, în prima zi de Paşte, este ca, după ce s-au întors de la Înviere şi iau anafura, toţi ai casei să mănânce un ou roşu, pască şi o bucăţică de slănină, pentru ca să fie „curaţi ca pasca, sănătoşi ca oul şi graşi ca porcul”.
La masă de Paşte e bine să mănânci mai întâi un ou, căci se crede că acesta aduce sănătate trupului pe parcursul anului, apoi peste şi pasăre, pentru a fi sprinten precum peştele şi uşor că pasărea.
Cu cine ciocneşti ouăle vopsite în ziua de Paşte, te vei întâlni în lumea cealaltă. Dacă păstrezi un ou roşu 40 de zile după Paşte şi nu se strică, vei avea noroc tot anul.
Tradiția din bătrâni spune că dacă oul pe care îl ciocniţi are două gălbenuşuri, e semn că vă veţi căsători curând. De asemenea, ouăle de Paşti apără de ghinioane, iar coaja lor, îngropată în pământ, apără vitele de deochi. Fetele nemăritate dacă păstrează cojile grăbesc căsătoria.
Se spune că, dacă de Paşte se aşază o bucăţică de fier sub prag , va reprezenta protecţie pentru casă. Dacă prima persoană care îţi intră în casă de Paşte este bărbat, vei avea noroc tot anul.
Ziua Învierii Mântuitorului. În ziua de Paște nu este bine să dormi
În ziua de Paşte nu este bine să dormi, pentru că în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, viermii vor mânca semănăturile, recolta va fi distrusă şi te va prinde ploaia ori de cîte ori vei vrea să lucrezi câmpul.
De Paşte, există credinţă că cerurile se deschid, permiţând sufletelor celor morţi să se întoarcă acasă, pentru a-şi proteja rudee dragi. Există credinţa că cine moare în ziua de Paşte sau în Săptămâna Luminată merge direct în Rai, fiindcă în această zi uşile Raiului sunt deschise, iar ale iadului închise.
Copiii născuţi în prima zi de Paşte au noroc toată viaţa.
În Transilvania s-a practicat, tot în prima zi a Paștelui, Bricelatul. Flăcăul care a ieșit primul la arat îi pedepsea pe toți cei care greșiseră în vreun fel în postul care trecuse, bătându-i la tălpi cu un băț numit vergel. Obiceiul se termină cu o petrecere, repetată și în celelalte zile ale Paștelui.
