O tradiție veche de sute de ani continuă să fie păstrată și acum în comuna dâmbovițeană Morteni. „Geavrelele”, un arhaism pentru batiste, este un obicei ce are punctul culminant în fiecare an de Bobotează, când flăcăii comunei colindă casele din localitate, purtând cu ei prăjini de 10-14 metri, pe care se aflată aproximativ 1000-1500 de batiste, ce în prealabil au fost sfințite de preotul satului.
Obicei unic în lume
Foto– Morteni, județul Dâmbovița (6 ianuarie 2020)
Obiceiul de la Morteni este vechi de sute de ani, nemaifiind știută originea sa. Cert este că locuitorii comunității îl păstrează cu sfințenie, chiar dacă nu este deloc ușor de ținut, având în vedere că presupune o pregătire de câteva săptămâni.
Foto– Gevrele Morteni, județul Dâmbovița (6 ianuarie 2020)
Ce sunt Geavrelele
Sunt împodobite patru prăjini de 10-14 metri lungime şi o circumferinţă de 10-15 de cm, dintr-un lemn foarte rezistent şi flexibil: frasin, carpen sau alun sălbatic. Este deosebit de importantă alegerea prăjinei, întrucât există credinţă că, dacă aceasta se rupe în timpul ritualului, sigur se va întâmpla ceva rău sau chiar moartea unuia dintre stegari. Dacă există gemeni, unul dintre ei va muri, iar ritualul nu mai poate fi reluat decât după 7 ani. Stegarii sunt tineri necăsătoriţi, serioşi şi cinstiţi, constituiţi în patru cete, reprezentând cele 4 sate ale comunei Morteni: Morteni, Branişte, Băjenari şi Florica. Timpul maxim în care ei pot activa în cadrul unei cete este de 7 ani.
Ritual Geavrele- Obicei unic, la Morteni
„Cu două săptămâni înainte de sărbătoare (ziua de 6 ianuarie), tinerii stabilesc gazda la care se va împodobi steagul. În perioada de până la Bobotează, tinerii parcurg satul în lung şi-n lat pentru a strânge geavrelele necesare împodobirii steagului. Unul dintre ei are responsabilitatea obiectelor strânse, ţinându-se o evidenţă pentru a fi înapoiate fetelor şi femeilor care le-au oferit. Fiecare batistă cusută are un semn distinctiv, de obicei iniţialele celei care a confecţionat-o. Batistele sunt cusute peste an de fetele nemăritate, iar bătrânii spun că cele mai harnice, cele care au mai multe batiste, au şanse mari să se căsătorească în anul ce tocmai a început. Pentru ca prăjinile să fie cât mai frumoase, la împodobirea acestora sunt utilizaţi şi ciucuri din lână viu coloraţi şi panglici de mătase. Geavrelele sunt legate pe prăjină numai cu ajutorul betelor, lungi de 2-4 metri, în prinderea geavrelelor nefolosindu-se cuiele. În vârful prăjinilor se montează o cruce şi un buchet de busuioc. Pentru împodobirea unui steag sunt necesare 1000 -1500 de geavrele, iar legarea acestora de prăjină este făcută doar de cunoscători. Peste noapte, tinerii fac de strajă, pentru ca steagul lor să nu fie furat. Acest lucru ar aduce nu numai nevoia răscumpărării obiectelor, ci şi o mare ruşine celor ce nu au reuşit să păzească steagul.
Foto arhivă- „Geavrele” Morteni, Dâmbovița
Partea esenţială a ceremonialului se desfăşoară în ziua de Bobotează. Tot satul participă la obicei. Fiecare steag este purtat de la gazdă la primărie, locul de întâlnire al tuturor locuitorilor. Flăcăii ridică şi aşază steagurile vertical, rezemate de o clădire publică din centrul comunei, în aşteptarea preotului. Acesta, după sfinţirea apelor, stropeşte cu aghiazmă vârfurile celor patru steaguri care, imediat după botez, sunt aruncate – „date în sus”, fiind lăsate să cadă şi prinse în zbor pe braţe, după care aruncate din nou. Stegarii însoţesc acţiunea cu strigături: „Hăăăp! Hăăăp! Hăăăp!”.
Cercetător ştiinţific dr. Adriana CUCIUREANU
Centrul Judeţean pentru Cultură Tradiţională Dâmboviţa
