Foto| "Geavrelele"-Obicei unic în lume, la Morteni, în Dâmbovița

O tradiție veche de sute de ani continuă să fie păstrată și acum în comuna dâmbovițeană Morteni. "Geavrelele", un arhaism pentru batiste, este un obicei ce are punctul culminant în fiecare an de Bobotează, când flăcăii comunei colindă casele din localitate, purtând cu ei prăjini de 10-14 metri, pe care se aflată aproximativ 1000-1500 de batiste, ce în prealabil au fost sfințite de preotul satului.

Obicei unic în lume

Foto- Morteni, județul Dâmbovița (6 ianuarie 2020)

Obiceiul de la Morteni este vechi de sute de ani, nemaifiind știută originea sa. Cert este că locuitorii comunității îl păstrează cu sfințenie, chiar dacă nu este deloc ușor de ținut, având în vedere că presupune o pregătire de câteva săptămâni.

Foto- Gevrele Morteni, județul Dâmbovița (6 ianuarie 2020)

Ce sunt Geavrelele

Sunt împodobite patru prăjini de 10-14 metri lungime și o circumferință de 10-15 de cm, dintr-un lemn foarte rezistent și flexibil: frasin, carpen sau alun sălbatic. Este deosebit de importantă alegerea prăjinei, întrucât există credință că, dacă aceasta se rupe în timpul ritualului, sigur se va întâmpla ceva rău sau chiar moartea unuia dintre stegari. Dacă există gemeni, unul dintre ei va muri, iar ritualul nu mai poate fi reluat decât după 7 ani. Stegarii sunt tineri necăsătoriți, serioși și cinstiți, constituiți în patru cete, reprezentând cele 4 sate ale comunei Morteni: Morteni, Braniște, Băjenari și Florica. Timpul maxim în care ei pot activa în cadrul unei cete este de 7 ani.

Ritual Geavrele- Obicei unic, la Morteni

"Cu două săptămâni înainte de sărbătoare (ziua de 6 ianuarie), tinerii stabilesc gazda la care se va împodobi steagul. În perioada de până la Bobotează, tinerii parcurg satul în lung și-n lat pentru a strânge geavrelele necesare împodobirii steagului. Unul dintre ei are responsabilitatea obiectelor strânse, ținându-se o evidență pentru a fi înapoiate fetelor și femeilor care le-au oferit. Fiecare batistă cusută are un semn distinctiv, de obicei inițialele celei care a confecționat-o. Batistele sunt cusute peste an de fetele nemăritate, iar bătrânii spun că cele mai harnice, cele care au mai multe batiste, au șanse mari să se căsătorească în anul ce tocmai a început. Pentru ca prăjinile să fie cât mai frumoase, la împodobirea acestora sunt utilizați și ciucuri din lână viu colorați și panglici de mătase. Geavrelele sunt legate pe prăjină numai cu ajutorul betelor, lungi de 2-4 metri, în prinderea geavrelelor nefolosindu-se cuiele. În vârful prăjinilor se montează o cruce și un buchet de busuioc. Pentru împodobirea unui steag sunt necesare 1000 -1500 de geavrele, iar legarea acestora de prăjină este făcută doar de cunoscători. Peste noapte, tinerii fac de strajă, pentru ca steagul lor să nu fie furat. Acest lucru ar aduce nu numai nevoia răscumpărării obiectelor, ci și o mare rușine celor ce nu au reușit să păzească steagul.

Foto arhivă- "Geavrele" Morteni, Dâmbovița

Partea esențială a ceremonialului se desfășoară în ziua de Bobotează. Tot satul participă la obicei. Fiecare steag este purtat de la gazdă la primărie, locul de întâlnire al tuturor locuitorilor. Flăcăii ridică și așază steagurile vertical, rezemate de o clădire publică din centrul comunei, în așteptarea preotului. Acesta, după sfințirea apelor, stropește cu aghiazmă vârfurile celor patru steaguri care, imediat după botez, sunt aruncate - "date în sus", fiind lăsate să cadă și prinse în zbor pe brațe, după care aruncate din nou. Stegarii însoțesc acțiunea cu strigături: "Hăăăp! Hăăăp! Hăăăp!".

Cercetător științific dr. Adriana CUCIUREANU
Centrul Județean pentru Cultură Tradițională Dâmbovița