Ceremonia publică militară și religioasă, dedicată Zilei Naționale a Românei, va avea loc, anul acesta, la Monumentul Istoric Mănăstirea Dealu, potrivit Prefecturii Dâmbovița.
Mănăstirea Dealu, un aşezământ de maici situat pe un deal din apropierea municipiului Târgovişte, este una dintre principalele atracţii pentru turiştii care vizitează judeţul Dâmboviţa.  Aici există o adevărată necropolă domnească, fiind locul unde se află capul domnitorului Mihai Viteazu.
Astfel, pe 1 decembrie se vor depune coroane și jerbe de flori, iar ceremonia va începe la ora 13.00:
PROGRAM:
13.00 -13.10
ÎNCEPEREA CEREMONIEI – 13.00
-primirea oficialităţilor;
-primirea onorului  de către Prefectul Județului;
-intonarea Imnului de Stat al României
-trecerea în revistă a gărzii de onoare ;
-salutul detaşamentului de onoare;
-ocuparea locurilor în dispozitiv.
13.10 -13.20
– Oficierea serviciului religios.
13.20 -13.40
– Rostirea alocuţiunilor:
– Reprezentanţi ai autorităţilor publice locale.
13.40 -14.10
– Depuneri de coroane şi jerbe de flori;
– prezentarea onorului;
– intonarea “Imnului Eroilor”;
– depunerea de coroane şi jerbe de flori în ordinea de precădere stabilită de către organizator (Instituţia Prefectului  Dâmboviţa).
14.10  -14.15
Realizarea dispozitivului pentru defilare.
14.15 – 14.30
Defilarea trupelor.
O aşezare monastică exista la Dealu în anul 1431, aşa cum reiese dintr-un document prin care Alexandru I Aldea îi făcea danie mănăstirii două sate.
Se spune că mănăstirea a fost intemeiată iniţial de către Mircea cel Bătrân, însă Radu cel Mare este cel care a ctitorit-o în anul 1500. Biserica Sf. Nicolae, singurul corp arhitectural care s-a păstrat din vechiul ansamblu, este unul din cele mai importante monumente ale evului mediu din Ţara Românească.
Morminte de voievozi, la Mănăstirea Dealu
La Mănăstirea Dealu sunt înmormântaţi în ordine cronologică: Vlad Dracul (1436-1442; 1443-1447) şi fiul său Nicolae, Vladislav al II-lea (1448-†1456), cel ucis de Vlad Ţepeş, Radu cel Mare (†1508), aflat în partea stângă a bisericii, Jupâniţa Caplea, sora sa (†1511), (pe a cărei piatră stă scris “răposat-a roaba lui Dumnezeu Caplea, fiica lui Io Vlad voievod şi sora lui Io Radu voievod şi a domnului Io Vlad marele voievod, fosta jupâneasă a lui Bogdan marele vornic, în anul 7019 (1511), luna fevruarie în luna a 21-a zi.), Vlăduţ Voievod sau Vlad cel Tânăr, fratele lui Radu (†1512), cel ce a luptat împotriva lui Neagoe Basarab şi a fost omorât de soldaţii lui Mehmed Paşa, Radu Vodă Bădica, fiul domnitorului (1523-†1524) – cel care încercase să-l detroneze pe Radu de la Afumaţi (1522-1529), Vlad Înecatul (†1532), fiul lui Vlad cel Tânăr şi al Doamnei Anca, înecat în râul Dâmboviţa, Pătraşcu Vodă cel Bun (1554-1557), Mihai Viteazul (1592-1601), Principele moldovean Mihail Movilă (†1608), ginerele domnitorul muntean Radu Şerban, călugări, precum caligraful Mihail Rusin, răposat în 7122 (1613-14) şi egumenul Matei al Mirelor (†1624).