Microraioanele din Târgoviște vor purta nume de voievozi

Conform unui proiectului promovat de un consilier local şi susţinut de Primărie, în viitorul apropiat, se va renunţa la denumirea sovietică de microraioane, iar principalelele zone ale municipiului Târgovişte vor primi numele marilor voievozi munteni care au domnit în vechea Cetate de Scaun a Ţării Româneşti.

Proiectul a fost inițiat de profesorul Honorius Moţoc, consillier local din partea PNL și susținut de Primăria Târgoviște. Inițiatorul spune că vorba de un recurs la istorie, de revenire la normalitate într-o localitate în care au domnit unii dintre cei mai bravi voievozi ai Ţării Româneşti.

„Eu doar am argumentat, din postura profesorului de istorie, de ce trebuie să dăm cartierelor târgoviştene numele celor mai de seamă domnitori. Astfel, microraioanele 2 şi 3 vor căpăta denumirea de Cartierul Matei Basarab, micro 4 se va numi Radu cel Mare, micro 5 – Constantin Brânvcoveanu, micro 8 şi 9 – Mihai Viteazul, microraionul 11 se va numi Vlad Ţepeş, micro 12 – Petru Cercel, iar zona centrală se va numi Mircea cel Bătrân”, a precizat profesorul Honorius Moţoc.

În Europa apuseană și centrală, numeroase elemente ale civilizației medievale sunt considerate obiective turistice de prim rang. Palatele și castelele, cetățile și vechile ziduri care înconjurau orașele, catedralele dar și numeroasele componente de arhitectură civilă dau culoare acestor așezări, contribuind la prosperitatea lor economică prin afluența de turiști.

„În cazul României, la sud și răsărit de Carpați, zestrea civilizației medievale este cea mai bine reprezentată la Târgoviște. Pornind de la Curtea Domnească, un complex de arhitectură civilă, militară și religioasă, trecând prin numeroasele biserici vechi, și ele semn al credinței noastre ortodoxe, continuând cu Șanțul Cetății ce încă păstrează amintirea rezistenței împotriva năvălitorilor de orice neam și multe altele care accentuează patina istorică, Târgoviștea excelează în vestigii ale civilizației medievale. La Târgoviște au avu reședința cei mai de seamă voievozi ai Țării Românești. Nu întâmplător, Ion Ghica spunea că de Târgoviște sunt legate numele „ilustre” ale istoriei noastre, fixând și reperele cronologice în sensul „de la Mircea cel Bătrân la Tudor Vladimirescu”, a mai spus Honorius Moțoc.

După 1990, în cele mai multe orașe ale țării, s-a renunțat la denumirea de raion ca subdiviziune a unui oraș.

Termenul de raion, de origine rusă, răspândit în perioada sovietică și impus țărilor satelite Uniunii Sovietice, a ajuns și în România, ca model de organizare, de la Moscova.

-Microraionul 3 și Microraionul 2, delimitate de Șanțul Cetății care le mărginește, va purta denumirea de Cartierul Matei Basarab. Șanțul Cetății a fost ridicat de către Matei Basarab, în prima jumătate a sec. XVII. În centrul cartierului se află Școala Gimnazială Matei Basarab. Matei Basarab (1632 1654) este domnitorul cu cea mai amplă activitate culturală. A ridicat și a refăcut 46 de biserici și mânăstiri în Țara Românească, în Transilvania, la sud de Dunăre dar și la Muntele Athos. La Târgoviște s a desfășurat o intensă activitate tipografică. Domnitorul a înțeles că reședința de la Târgoviște este cea mai potrivită scopurilor sale politice.

– Microraionul 4 va fi denumit Cartierul Radu cel Mare. Strada Radu cel Mare împarte întreaga zonă în două. În mijlocul cartierului se află Școala Gimnazială Radu cel Mare. Radu cel Mare (1495 1508) este numit altfel pentru sprijinul dar culturii și Bisericii Ortodoxe. A ridicat Mânăstirea Dealu (1500 1501), iar din acest complex monahal, biserica este un desăvârșit monument de arhitectură veche. Are meritul de a fi adus tiparul în Țara Românească, ceea ce a permis producerea primelor tipărituri religioase slavone în spațiul românesc.

– Microraionul 5 să poarte denumirea Constantin Brâncoveanu. Este mărginit de Strada Constantin Brâncoveanu, veche arteră a orașului Târgoviște. Domnia lui Constantin Brâncoveanu (1688 1714) reprezintă ultima perioadă de înflorire economică și culturală a Târgoviștei voievodale. Brâncoveanu rămâne în memoria românilor ca un martir al neamului și al credinței ortodoxe. A refăcut ansamblul Curții Domnești și a reparat mai multe biserici din Târgoviște. În timpul acestuia s a pictat Biserica Mare Domnească. A ridicat importante construcții religioase și civile, amintind în acest sens Palatele de la Mogoșoaia și Potlogi, care pun bazele stilului brâncovenesc.

– Microraionul 6 va purta numele lui Tudor Vladimirescu. Strada care străbate întreaga zonă este strada Tudor Vladimirescu. Troița ridicată în memoria lui Tudor Vladimirescu se află la intersecția străzilor Câmpulung și Tudor Vladimirescu. Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluției de la 1821, este eroul redeșteptării noastre naționale. Este cel care „a îmbrăcat cămașa morții”, după propria exprimare, în momentul în care s a angajat în lupta pentru drepturile românilor, cu mențiunea că locul unde este troița nu este locul unde a fost ucis Tudor Vladimirescu, acesta a fost asasinat din ordinul lui Alexandru Ipsilanti în curtea Mitropoliei. După revoluția condusă de Tudor Vladimirescu, regimul fanariot a dispărut, iar Moldova și Țara Românească se îndreaptă spre modernizare.

– Zona centrală, prin care înțelegem străzile din fața Curții Domnești, de la strada Constantin Brâncoveanu până la Școala Ioan Alexandru Brătescu Voinești, mergând până la Casa Sindicatelor și Piața Mihai Viteazul, va purta denumirea Mircea cel Bătrân. Cuprinde Curtea Domnească, Centrul Vechi, Mânăstirea Stelea, Primăria, Catedrala Mitropoliei, ca să enumerăm vechile repere din hărțile de acum 100 de ani. Tot aici este cuprins și Centrul Nou, înțelegând sediul politico administrativ județean, instituțiile bancare, hoteluri și restaurante, dar și blocuri de locuit cu o arhitectură interesantă. Mircea cel Bătrân (1386 – 1418) este primul unificator al pământurilor românești. Are meritul de a fi mutat reședința domnească de la Argeș la Târgoviște.

Noua capitală era situată pe principalul drum comercial de la Brașov la Dunăre și oferea o poziție strategică deosebită în fața înaintării otomane. Aici ridică prima fortificație de tip urban de la sud de Carpați. Este un campion al luptei antiotomane, Țara Românească era un important factor de putere în zonă. Încheie un tratat de alianță cu regele Ungariei – Sigismund de Luxemburg – în condiții de egalitate. Participă la numeroase războaie antiotomane. Se ocupă de organizarea administrativă a Țării Românești și de stimularea vieții economice.

– Microraionul 8 și Microraionul 9 formează un singur cartier, pe care autoritățile îl vor numi Mihai Viteazul. În centrul cartierului se află Școala Gimnazială Mihai Viteazul. Mihai Viteazul (1593 1601) este cea mai de seamă personalitate a istoriei noastre medievale. Orașul Târgoviște are un rol foarte important în politica lui Mihai Viteazul. După victoria acestuia de la Călugăreni (13/23 august 1595) țara este ocupată de turci, inclusiv Bucureștiul și Târgoviștea. Mihai Viteazul se retrage în nord pentru a întâmpina armata transilvăneană care venea în ajutor. Împreună cu Sigismund Bathory, principele Transilvaniei și Ștefan Răzvan, domnul Moldovei, domnul muntean declanșează lupta pentru eliberarea Târgoviștei la începutul lunii octombrie, 1595. Eliberează Târgoviștea și Bucureștiul și îi alungă pe turci dincolo de Dunăre. Rămas la Târgoviște, va iniția de aici politica antiotomană și în 1598 încheie la Mânăstirea Dealu un tratat de alianță cu Imperiul Habsburgic. Din Târgoviște pornesc planurile voievodului Mihai de unire a țărilor române. Prima unire politică sub sceptrul lui Mihai Viteazul va rămâne în conștiința tuturor românilor, mobilizând generațiile următoare pentru acest obiectiv.

Tot la Târgoviște, la Mânăstirea Dealu, se află relicva sfântă a neamului românesc – capul marelui voievod – iar prin aceasta Mânăstirea Dealu rămâne un loc de pelerinaj pentru toți românii.

– Pentru Microraionul 11 se va numi Vlad Țepeș. Cât privește domnitorul Vlad Țepeș (1456 1462), suntem între opțiunea pentru mitul Dracula, sau Vlad Țepeș, domnul sever și drept, demn, un viteaz apărător al țării, al creștinătății, dar și cu regretul exceselor săvârșite. Oricum, de la el avem vechiul simbol al orașului nostru – Turnul Chindiei. Referitor la celebra pedeapsă a tragerii în țeapă, o justificăm cu ceea ce a declarat însuși voievodul: „Sunt vinovat numai de moartea primului. Ceilalți știau ce îi așteaptă”.

– Microraionul 12 va purta denumirea Petru Cercel. Este delimitat în direcția centurii orașului de strada Petru Cerce.  Petru Cercel (1583 1585) a avut o domnie de scurtă durată dar importantă prin realizări. Acesta devine domn prin sprijinul regelui Franței, Henric III și tot după modelul francez, purta un cercel în ureche, de unde și numele de Cercel. Om de vastă cultură, adevărat poliglot, un veritabil spirit renascentist, ridică la Curtea Domnească un Palat cu o realizare tehnică deosebită, din care se putea intra direct în Biserica Mare Domnească, de asemenea o ctitorie remarcabilă a domnitorului. A înființat o turnătorie de tunuri. Faptul că stabilise reședința la Târgoviște, aproape de Transilvania, îi nemulțumește pe turci. Orașul se dezvoltă și prin faptul că boierii ridică locuințe mai mari, după modelul construcțiilor voievodale.