La nivel mondial, în jur de 700 000 de decese pot fi atribuite anual infecțiilor care decurg din rezistența la antimicrobiene, care sunt la fel de numeroase ca și alte boli infecțioase reprezentând amenințări la nivel global.
Ultima invitație la acțiune a fost lansată de responsabilul UE pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis și de ministrul japonez al sănătății, muncii și bunăstării, Kato Katsunobu.
Adeseori, cei mai slabi suferă cel mai mult: Nou-născuții, copiii de vârstă mică și persoanele în vârstă. Din aceste motive, în societățile care se mândresc cu îngrijirea acordată celor mai vulnerabile persoane, precum UE și Japonia, problema rezistenței la antimicrobiene nu poate fi tratată cu delăsare. La ora actuală, problema are mai mult decât un caracter de urgență, se află chiar în întârziere.
Trebuie onorate angajamentele pe care le-am asumat în cadrul reuniunii G20 de la Okayama a miniștrilor sănătății. Ne este cunoscut faptul că rezistența la antimicrobiene este o problemă cu multiple fațete. Miniștrii sănătății nu vor rezolva niciodată singuri problema. Acțiunile trebuie întreprinse prin intermediul așa-numitei abordări de tip „O singură sănătate”, adică în domeniile sănătății umane și animale, precum și în domeniul mediului.
În Japonia, a fost lansat în 2016 un Plan de acțiune național și am reușit să constatăm impactul pozitiv al unei abordări multisectoriale. În Japonia am redus cu succes utilizarea antimicrobienelor la oameni cu aproximativ 11 % în 2018, în comparație cu 2013, drept rezultat al unor numeroase eforturi, inclusiv publicarea de orientări privind utilizarea prudentă și stimularea pediatrilor de a se abține de la prescrierea inutilă de antimicrobiene. În plus, am introdus în mai multe țări asiatice un sistem de supraveghere care urmărește să contribuie la depistarea timpurie a infecților nosocomiale cu bacterii rezistente la antimicrobiene.
La nivelul UE, Planul nostru de acțiune „O singură sănătate” împotriva rezistenței la antimicrobiene, care produce deja rezultate, oferă un cadru de acțiune pentru a reduce apariția și răspândirea rezistenței la antimicrobiene. Mai mult, noua legislație a UE privind medicamentele de uz veterinar și furajele medicamentate prezintă măsuri mai stricte de combatere a rezistenței la antimicrobiene. În plus, orientările UE, adoptate în 2017, asigură utilizarea prudentă a antimicrobienelor în medicina umană, în mod similar cu cele adoptate pentru medicina veterinară în 2015.
O condiție prealabilă esențială pentru combaterea rezistenței la antimicrobiene este simplă: trebuie să utilizăm antibiotice doar atunci când acest lucru este necesar. În acest context, vaccinurile, metodele de diagnosticare îmbunătățite sau terapiile alternative pot fi de folos. Prin vaccinare se reduc șansele de contractare a infecțiilor și, prin urmare, nevoia de a recurge la antibiotice. Astăzi ne unim forțele deoarece rezistența la antimicrobiene reprezintă o problemă la nivel mondial. Microbii nu cunosc frontiere și nu au nevoie de viză. Încurajăm consolidarea cadrelor internaționale. Consecințele lipsei de acțiune în combaterea rezistenței la antimicrobiene ar putea fi devastatoare pentru lumea noastră: 10 milioane de decese anual și 100 de mii de miliarde EUR pentru economia mondială până în 2050. Prin urmare, promovarea parteneriatelor globale, precum cel dintre Japonia și UE, va deveni din ce în ce mai importantă pentru a ne proteja viitorul.
Cu ocazia sărbătoririi Săptămânii mondiale de sensibilizare cu privire la utilizarea antibioticelor 2019, UE și Japonia își reafirmă angajamentul de a face tot posibilul pentru a reduce rezistența la antimicrobiene și a da generațiilor viitoare posibilitatea de a se proteja împotriva infecțiilor cu bacterii multirezistente care nu pot fi tratate.
Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte REALITATEADEDAMBOVITA.NET pe FACEBOOK 
Articolul precedentBomba cu ceas din galantar. O femeie vindea alimente expirate, la Moreni
Articolul următorFOTO Marș împotriva violenței domestice, la Târgoviște